top of page
243874872_229906745824331_8008654652774288698_n_edited.png

SNAC- Salonul Național de Artă Contemporană 2022

Arta vizuală în timpuri post-interesante

 

Dacă, nu demult, paradigma expozițională a timpurilor “interesante” se plia pe aluziile și profețiile cu privire la efectul prezentului asupra viitorului tradus, mai precis, prin evocarea funcției sociale a artei ca instrument al gândirii critice, dar și a hedonismului, deopotrivă, demascarea exploziei kitsch-ului ori interogarea instituționalizării practicilor artistice care, prin natura lor, căutau reversul, cum poți defini, la o privire panoramică, cât de aparte sunt timpurile actuale? 

Un prim punct de plecare al Salonului Național de Artă Contemporană 2022 (SNAC) este îndepărtarea de rețetele facile de contextualizare parțială a unui fenomen prin șabloane tematice. Desigur, formula aproprierii unor interogații globale și adaptarea la realitatea românească s-a dovedit fastă în timp, nu pentru recuperarea unei pseudo-decalaj la nivel expozițional, ci pentru inserarea în propriul circuit cultural a unor criterii de reevaluare a termenilor de referință, de coagulare a unui nucleu.

Astăzi, însă, realitatea se explicitează singură; rama în care ne derulăm existențele acoperă aproape la unison frământările, posibilele soluții sau abandonuri. Întrebarea pe care o ridică ediția acestui an nu mai este “cum” sau “de ce”, ci mai degrabă “încotro”. 

Provocarea echipei curatoriale- pictură (Liviu Nedelcu, Florin Mocanu, Gheorghe Pogan), sculptură (Reka Csapo Dup), grafică (Anca Boeriu), design (Sergiu Chihaia), multimedia (Bogdan Iorga), arte decorative (Bogdan Hojbotă, Ovidiu Ionescu, Dan Băncilă) și artă religioasă (Luiza Barcan, Irina Sava, Cristian Olteanu) și Mălina Ionescu (curator din partea MNAC), conturează cel de-al doilea punct de interes al prezentului Salon. Fiecare secțiune este, în fapt, o platformă interconectată, indiferent de spațiul de expunere: Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român, Combinatul Fondului Plastic – Galeria S.E.N.A.T., Galeria ART SAFE, Căminul Artelor/ Centrul Artelor Vizuale, Galeria Galateca, Galeria Orizont. Eterogenitatea, inerentă unui Salon de anvergură, este dozată și introdusă în coregrafia conceptuală nefragmentată a întregului expozițional. Riscul unui caleidoscop cultural este anulat prin discursul curatorial profesionist, ce provoacă însuși cadrul convențional, cât și lectura artei contemporane. 

Fără a-și etala ostentativ intenția, SNAC, prin circuitul expozițional al acestui an, subliniază valorile și tendințele principale. Apartenența la breasla artistică  (probată prin numărul mare de artiști care au răspuns apelului de înscriere) devine principală în fața entuziasmului egolatru. Intermezzo-urile dintre generații fac ca ceea ce aparent se definește prin termeni ce s-au auto-golit de sens,  să compună vizual un discurs despre identitate, contemporaneitate, despre puterea reprezentării și capacitatea de a redefini realul, prin memoria asupra lui. 

Mai mult decât un fragment de istorie culturală românească în desfășurare, SNAC este un spațiu de participare publică, activă și discursivă. Cu atât mai mult cu cât, în acest an, la Muzeul Național de Artă Contemporană selecția curatorială este un manifest, o friză ce acoperă prin dinamica expozițională nu doar multitudinea de medii (instalație, pictură, foto-video, ș.a.), ci surprinde versatilitatea, ramificarea interdisciplinară a discursului artistic și diferitele niveluri de realitate ce devin, la rândul lor, pasaje spre înțelegerea și trăirea timpurilor actuale.  

Un al treilea aspect, de altfel cel care unește artiștii, curatorii și spațiile expoziționale, este apartenența la breasla artistică, la Uniunea Artiștilor Plastici din România. Misiunea asumată a evenimentului, de a prezenta publicului consistența calitativă a artei prezentului an, de a seta, prin secțiunile specifice, sugestii de lecturare a acesteia este dublată de plasarea în prezent a perspectivelor temporale ce nu se bazează pe viitor pentru a primi răspunsuri, ci pe înțelegere și interacțiune.  

Principalul eveniment al artelor vizuale din România, organizat de către Uniunea Artiștilor Plastici din România, SNAC este, de la an la an, din ce în ce mai ambițios prin narațiunile propuse și, mai ales, se definește nu drept o instituție, ci un manual al alternativelor, ce poate fi decodificat doar prin privirea cu atenție a discursul individual al fiecărui artist participant, discurs singular ce face ca harta resurecției valorii să se extindă, nu doar geografic, ci temporal, atunci când timpurile devin post-interesante. 

 

Maria Bilașevschi- Curator general SNAC 2022

Magda Cârneci- Curator general SNAC 2021

Magda Cârneci Curator General

SNAC – Salonul Național de Artă Contemporană 2021:

o ediție încurajatoare

 

 

Un salon de artă nu e un spațiu de expunere ca oricare altul, ca o galerie de artă privată, de pildă. Un salon e un spațiu agonal și colegial deopotrivă. E o arenă în care se întâlnesc și se confruntă multiple individualități creatoare, într-o intersecție plurifocalizată de stiluri, tehnici și tematici, care dau seama, concentrat și metonimic, despre starea generală de facto a câmpului vizual al momentului. 

Un salon de artă este un spațiu deschis și provocator, uneori chiar „periculos”, în care artiștii acceptă să iasă din izolare și individualism, să expună și să se expună cu un eșantion al producției lor anuale, pentru a se verifica pe ei înșiși într-un perimetru public, pentru a intra într-o competiție discretă dar fecundă cu colegii lor de aventură artistică. Un salon de artă e o imagine colectivă - reprezentativă și magnifiată - a ceea ce se întâmplă în ateliere și în creativitatea artistică: o imagine care rezultă în privirile și mințile noastre din sintetizarea empatică a unei întregi productivități naționale.

 

Esențială de aceea pentru un salon de artă național este continuitatea, căci el reprezintă un fel de „instituție ad-hoc”, cu durată restrânsă (o lună odată pe an), care asigură o funcțiune de structurare și cernere, de punere împreună și ritmare a energiilor ce coagulează periodic spiritul nostru de breaslă. Pus sub egida celor 100 de ani de la înființarea Sindicatului Artelor Frumoase din România (precursor al Uniunii Artiștilor Plastici din România), SNAC 2021, aflat la a patra ediție în această nouă formulă postdecembristă, este și o dovadă de continuitate și o demonstrație de forță colectivă în acest sens.

Mi se pare că SNAC 2021 este o ediție bună, consistentă, încurajatoare. Impresia de diversitate inevitabilă este bine compensată de efortul experimentator pe care îl simțim în multe lucrări. Respectarea valorii estetice consacrate coexistă cu exigența saltului creativ în necunoscut. Tânăra generație, mai ales în sculptură dar nu numai, face un salt inovativ spectaculos, care își arată forța de înnoire prin gestul nonconformist și preferința pentru o nouă „tehnicalitate” provenind din instalație, performance, obiectualitatea industrială sau electronică și chiar din pictură. Același lucru se poate spune despre multimedia, care își onorează postura (post)conceptualistă care a consacrat-o. Pictura, la rândul ei, își confirmă poziția de gen major tradițional, mizând pe direcții stilistice cunoscute și legitimate critic. La fel, grafica și artele decorative, alături de arta religioasă.

 

Desfășurat în 8 locații din București, în care expun peste 370 de artiști din toată țara, SNAC 2021 e o ediție reușită datorită efortului voluntar al unui grup compact de curatori femei – o noutate pe care trebuie să o salutăm. Acestor curatoare – toate artiste recunoscute în domeniul lor – li se datorează selecția și punerea în spațiu a lucrărilor, ca și energia dublată de buna credință cu care s-au investit în această conlucrare de scurtă durată, în care de fapt au colaborat și cu artiști-curatori bărbați. Voi menționa aici numele lor: Marilena Preda-Sânc pentru pictură (în colaborare cu Marius Barb și Gheorghe Pogan); Reka Csapo Dup pentru sculptură; Anca Boeriu pentru grafică; Roxana Trestioreanu (împreună cu Bogdan Iorga) pentru multimedia; Dorina Horătău, Cristina Popescu Russu și Ioana Stelea pentru artele decorative; Luiza Barcan și Irina Sava pentru secțiunea artă religioasă.

 

Asumându-mi un rol mai degrabă decorativ de coordonator general, doresc să le mulțumesc tuturor, artiști și organizatori, pentru entuziasmul cu care s-au investit în acest proiect colectiv ambițios și pentru sentimentul de încredere în viitorul artelor vizuale din România pe care ni-l dau.

 

Magda Cârneci - Curator general SNAC 2021

bottom of page